Cândva motoarele economiei, zonele industriale sunt în prezent cele mai sărace regiuni ale țării.
Statul a închis, din 1998 şi până în prezent, 550 de mine. Dintre acestea, doar 216 au fost reabilitate, iar restul au fost lăsate în paragină. În prezent, peste 50% din regiunile miniere şi din zonelemono industriale sunt la pământ, iar oamenii fie sunt şomeri, fie nu au unde munci, iar majoritatea tinerilor au ales să plece din aceste zone.
Totuşi, o ramură a economiei, care a pus la pământ zeci de localităţi după ce s-au închis exploatările -cea minieră - ar putea renaşte. Asta, după ce mai marii judeţului Alba au decis să organizeze un referendum local privind mineritul în Munţii Apuseni, o premieră în România.
Astfel, locuitorii din 35 de localităţi vor vota atât pentru a-şi alege politicianul care să-i reprezinte în Parlament, dar şi dacă vor sau nu minerit în zonă. „Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?”, este întrebarea de la referendumul local la care vor răspunde 70.000 de români.
Edilii celor 35 de localităţi miniere în care se va organiza referendumul local spun că autorităţile de la Bucureşti ar trebui să decidă mai repede dacă se vrea sau nu minerit în zonă. „Oamenii vor să iasă la vot, dar vor să fie şi ascultaţi de cei de la București . Nici nu mai ştim ce să facem. Se aşteaptă un răspuns de ani de zile. Aici nu sunt locuri de muncă. Economia este la pământ”, a explicat primarul localităţii Scărişoara, Marin Călin.
Cert este că, în prezent, peste 200.000 de oameni din activitatea minieră şi din servicii conexe şi colaterale depind de evoluţia activităţii în sector, iar situaţia socială a 50.000 de tineri este afectată de recesiunea economică, ca rezultat al restructurării sectorului minier, potrivit statisticilor realizate de Ministerului Economiei şi Ministerul Muncii.
Locuri de muncă şi beneficii pentru statul român
Numai în cazul proiectului minier de la Roşia Montană, statul ar putea câştiga 1,8 miliarde de dolari (dividende, taxe şi impozite), şi va putea avea beneficii, considerate de economişti şi mai importante: bunuri, servicii nou create, forţa de muncă, dar şi activitatea economică.
Pe scurt, România va beneficia de 73,5% din proiect, în timp ce compania canadiană va câştiga 26,5%. În timp ce procentul pentru stat reprezintă atât impozite, taxe, redevenţe, dividente, forţa de muncă, furnizori locali şi naţionali, în câştigul RMGC intră doar dividende nete, susţin reprezentanţii Companiei.
Potrivit unui alt expert care a fost consultat chiar de către Banca Mondială, James Otto, nivelul taxelor indirecte pe care statul român le poate încasa de pe urma proiectului minier de la Roşia Montană este de patru ori mai mare decât cei 2,2 miliarde de dolari în impozite directe.
Astfel, se poate ajunge la un impact fiscal de până la 8.8 miliarde de dolari. Gabriel Resources, care deţine 80% din Roşia Montană Gold Corporation, are de gând să extragă 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint în următorii 16 ani de la o mină din apropiere de Roşia Montană.
Investiţia iniţială în proiectul minier de la Roşia Montană este estimată la 1,7 miliarde de dolari
„În criză economică, trebuie să susţinem investiţiile şi să ne asigurăm prin lege că acestea se fac corect.”
CĂLIN ANDREŞ, primar Câmpeni
Locuri de muncă
Numai proiectul minier de la Roşia Montană va crea, odată cu demararea lui, peste 2.300 de locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei. Pe de altă parte, alte 800 de locuri de muncă directe vor fi create în timpul exploatării şi 3.600 de locuri de muncă în total (directe si indirecte) pe perioada operării minei de aur.
În plus, logistica necesară realizării proiectului: drumuri, infrastructură, case, şcoli, servicii de utilitate publică, vor fi construite de investitor şi vor rămâne comunităţii, se mai specifică lista privind obligaţiile investitorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu