Ştirile de ultimă oră, disponibile online. iti ofera ştiri interne
si externe in timp real, ştiri politice, ştiri economice, mondene,
sociale si din sport.
Politicienii ne aliniaza mecanic la cel mai in voga trend de gandire
european si mondial care pretinde ca solutia la criza este inasprirea
selectiva a fiscalitatii. Romania sustine demersurile privind crearea
unei uniuni bancare la nivelul UE si procesul de consolidare a
guvernantei din zona euro, dar considera ca acesta nu trebuie sa fie in
detrimentul statelor din afara zonei euro, si va fi de acord cu
introducerea unei taxe pe tranzactii financiare.
Taxa pe tranzactii
financiare va fi introdusa in masura in care va exista un acord in acest
sens la nivelul UE, a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului,
Andrei Zaharescu.
Comisia Europeana a propus, in septembrie anul trecut, taxarea tututor
tranzactiilor intre institutiile financiare (banci, burse, companii de
investitii, companii de asigurari, fonduri de hedging). Ministrul de
finante din Marea Britanie, George Osborne, tara unde au loc trei
sferturi din tranzactiile financiare din Europa, a reiterat opozitia
fata de o taxa care nu se aplica in alte centre financiare importante
din lume, precum New York, Hong Kong si Singapore.
Intrebarile adresate in aceasta saptamana de revista „Finantistii” analistilor economici sunt:
1. Vi se pare oportuna introducerea de catre Romania a unei taxe pe tranzactiile financiare?
2. Ce parere aveti despre opozitia Marii Britanii fata de respectiva taxa?
3. Vi se pare oportuna taxarea marilor averi - asa cum s-a vehiculat in
campania electorala - „cu scopul de a asigura fondurile necesare
cresterii pensiilor si ajutoarelor sociale”? Dar introducerea unei taxe
de clawback pentru banci?
Bogdan Glavan, lector univ. dr. al Universitatii Romano-Americane
1. Propunerea de impozitare suplimentara a sectorului financiar
reprezinta o ironie trista, marii jucatori din acest domeniu
numarandu-se printre cei mai privilegiati actori economici, gratie
politicii „too big to fail”. Orice impozit este daunator economiei.
Avand in vedere subdezvoltarea pietei de capital din Romania, ironia
devine chiar crunta, iar masura - una complet neinspirata.
2. Statele isi urmaresc interesele. In acest caz, Marea Britanie nu
vrea ca importanta sa piata financiara sa cunoasca un handicap fata de
concurentele sale. In acelasi timp, cred ca putem vorbi si de o traditie
conservatoare, de scepticismul cu care britanicii au privit argumentele
socialiste promovate in UE.
3. Taxarea marilor averi este o politica retardata, pe care
politicienii o tot discuta de la originile „socialismului stiintific”.
In capitalism, marile averi sunt rodul talentului antreprenorial, al
chibzuintei si al muncii depuse, iar impozitarea nu reprezinta decat
amendarea acestor virtuti concomitent cu stimularea statutului de
asistat social. In plus, in capitalismul de cumetrie din Romania, marile
averi au stransa legatura cu privilegiile pe care politicienii (si)
le-au acordat, astfel incat este complet naiv sa ne imaginam ca statul
chiar va dori exproprierea „baronilor”. Deci masura nu vadeste doar
ignoranta, ci si rea intentie.
Pompei Lupsan, vicepresedinte al Bursei de Valori Bucuresti
1. Din pacate Romania nu poate opta pentru
oportunitatea/neoportunitatea introducerii acestei taxe. Experienta
ultimilor ani ne-a aratat ca la nivel politic nu exista intelegerea
fenomenului financiar. Exemplu sta in acest sens incoerenta politicilor
fiscale privind impozitarea veniturilor obtinute pe piata de capital.
Inca nu exista viziune la nivel politic pentru sustinerea capitalului
autohton, in mod special a formelor de plasament pe termen lung prin
promovarea unor politici fiscale care sa stimuleze economisirea.
Introducerea acestei taxe nu este oportuna pentru Romania, dar o
implementare la nivel european cu siguranta ca va duce la introducerea
ei si pe piata financiara romaneasca.
2. Din punct de vedere geostrategic, Marea Britanie va fi impotriva
oricarei masuri suplimentare de cost referitoare la tranzactiile
financiare. City-ul londonez ramane inca centrul financiar al Europei.
Introducerea unei asemenea taxe va „eroda” pozitia Marii Britanii fata
de Europa in ceea ce priveste politicile pietelor financiare. Este un
subiect care merita urmarit in continuare si care, odata implementat,
poate produce pe termen lung schimbari semnificative in fluxurile
financiare derulate de marile companii europene.
3. Orice criza aduce schimbari semnificative in politicile monetare si
fiscale. Programele de „quantitative easing” isi fac simtite efectele de
cativa ani ca masuri de ordin monetar de stimulare a dinamicii
veniturilor. In general, politicile fiscale vin la urma si sunt atent
implementate pentru a nu pune o presiune suplimentara pe un consum si
asa vulnerabil. Taxarea marilor averi poate fi cea mai „eleganta” masura
fiscala adoptata in actualul context global. Nu cred ca o taxa de
clawback poate deveni operationala pana cand nu avem alte forme de
impozitare adoptate in prealabil precum cea pe marile venituri. Sistemul
bancar este deja vulnerabil sub presiunea provizioanelor, iar o
asemenea taxa nu face altceva decat sa indeparteze perspectiva unei
insanatosiri rapide a sistemului bancar.
Cristian Paun, conf. univ. dr. Academia de Studii Economice Bucuresti
1. Nu. Orice taxa noua inseamna bani transferati din buzunarul nostru
in cel al unor politicieni care opereaza intotdeauna pe deficit si pe
datorie si care au nevoi de finantare mult peste nivelul nostru de
suportabilitate. O astfel de taxa nu loveste in bancheri, in
intermediarii financiari, ci in cel care economiseste. Cum motorul
dezvoltarii unei economii sunt economisirile populatiei, o astfel de
taxa nu face decat sa indeparteze si mai mult pe multi dintre noi de
piata financiara. Inainte de a mari orice taxa in Romania sau de a
introduce una noua trebuie sa ne uitam la cheltuielile statului sa vedem
daca am eliminat toate costurile nejustificate si daca nu cumva se mai
poate reforma/ajusta ceva la acel nivel. Numai dupa ce au eliminat toata
risipa din sectorul public, politicienii pot sa se gandeasca la o noua
taxa. Oricum platim o taxa ascunsa pe banii imperfecti pe care ii
folosim pentru ca ne obliga statul sa ii folosim – inflatia (Romania
chiar se poate lauda ca este campioana in acest sens de foarte multa
vreme).
2. Este bine venita, la fel ca si opozitia cu privire la bugetul UE (o
suprastructura care fagociteaza tot mai multe resurse si care in criza
nu are nici cel mai mic gand de austeritate). Este reactia normala care
ar trebui sa domine orice guvernare sanatoasa. Frica de a mari taxele
sau de a introduce taxe noi ar trebui sa cuprinda tot mai multe guverne.
Cresterea economica nu vine din taxe mai mari si mai multe, ci,
dimpotriva, din mai multa libertate economica acordata sectorului
privat. Cu cat nivelul impozitarii creste, economia privata isi reduce
din activitate. Economia buna si mecanismele de piata sunt inlocuite de
resurse distribuite de la centru pe criterii politice arbitrare.
3. Evident ca e in acelasi registru. Inainte de a taxa averea (mare sau
mica) ar fi bine sa ne spuna cineva ce inseamna exact avere „mare” si
avere „mica”. De la ce nivel incolo suntem bogati sau saraci. Aceasta
impartire pe clase de avere (sau clase sociale) este tipica propagandei
socialiste. Acceptand aceasta taxare diferentiata ne transformam, de
fapt, in niste haiduci sofisticati care taie orice sansa/oportunitate la
nivel de individ de a mai aspira spre „bogatie” (ce sens are sa produc
mai mult si mai bine daca oricum de la un nivel incolo voi da tot ce
produc statului care redistribuie valoarea dupa bunul plac). Mai mult,
taxand pe „bogati” politicienii vor obtine resursele necesare pentru a
se imbogati ei (nu sunt convins ca din aceasta haiducie va avea de
castigat „saracul”). Solidaritatea sociala invocata si ea in acest caz
este un non-sens: eu sunt solidar cu cel „sarac” muncind in doua-trei
locuri, dar cel „sarac” nu e solidar cu mine cand ma vede ca vin obosit
acasa dupa munca.
Taxele pe activitatea bancara (de fapt orice taxe) nu vor lovi in
operatorii de piata – bancherii/antreprenori, ci in consumatorul final
(sau cel care economiseste). Orice bariera de acest gen ne reduce
semnificativ sansele de a mai fi producatori pentru a obtine resursele
necesare consumului. In final, prin aceste taxe o sa ajungem din bogatii
sau saracii care suntem acum egali in saracie.
Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica
1. Taxa pe tranzactiile financiare la nivelul UE este o masura de
natura politica cu efecte negative din punct de vedere economic. Data
fiind conjuctura actuala, este aproape cert ca acest cost va fi suportat
de catre consumatorul final. Astfel, atat ideea ca bancile insele vor
furniza capital care sa ajute la iesirea din criza, cat si teza potrivit
careia aceasta taxa le va disciplina comportamentul sunt false. Pentru
Romania efectul negativ al introducerii acestei taxe va fi mai puternic,
atat ca urmare a volumelor relative reduse de tranzactionare pe piata
financiara autohtona, cat si din cauza faptului ca va fi aplicata
concomitent cu alte masuri de consolidare, cu precadere in sectorul
bancar.
2. Este o pozitie logica dat fiind volumul mare al tranzactiilor
financiare derulate la Londra. Experienta Suediei din anii '80 arata ca
introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare va duce la o scadere
puternica a lichiditatii in acele piete in care se aplica taxa din cauza
migratiei tranzactiilor, fie catre alte piete libere de taxa
financiara, fie catre sectoare ale pietei financiare mai putin
reglementate. Implicit, si veniturile aferente acestei taxe vor scadea
mult fata de valoarea estimata.
3. Asemenea masuri de taxare arbitrara, fie ca se aplica unor categorii
de venituri sau stocului de bunastare, sunt distorsionare si creeaza o
redistributie fortata in economie. Aceste masuri au, in mod evident,
repercusiuni negative asupra economiei generand migratia capitalului.
Ideea ca taxarea marilor averi poate genera fonduri pentru cresterea
pensiilor sau a ajutoarelor sociale este utopica deoarece rebalansarea
fondului de pensii necesita alte masuri, de tip structural, pe termen
lung. Dat fiind stadiul actual de crestere economica al Romaniei orice
impozitare exagerata a bunastarii va reduce potentialul de crestere
economica pe termen mediu si lung.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu